M-am născut pe 23 mai 1964, în comuna Greceşti din județul Dolj. Am urmat Liceul Industrial Nr. 8 și Şcoala Populară de Artă, secţia Sculptură şi Pictură, din Craiova. Sunt căsătorit şi am două fete. Pictez şi sculptez de peste 40 de ani, realizez măști din scoarță de copac, icoane, troițe și mobilier pentru biserici. Pasiunea pentru sculptură mi-a adus siguranţa financiară şi o parteneră de viaţă. Pe soţia mea, Iliana, am cunoscut-o la Fabrica de Mobilă din Craiova. Eram colegi de serviciu. Când un prieten ne-a făcut cunoştinţă, ne-am îndrăgostit imediat şi nu ne-a luat mult timp să ne hotărâm că vrem să ne petrecem toată viaţa împreună. Talentul pentru prelucrarea lemnului îl am de mic copil, de când mă adunam cu prietenii şi ne apucam de cioplit bucăţile de lemn pe care le găseam. Nu ne ieşea mare lucru, dar am exersat până ce ne-am specializat, iar de la 17 ani am fost cunoscut în comuna natală Greceşti pentru talentul în traforaj şi desen ornamental. Dacă timp de câţiva ani am muncit cu echipa într-un atelier privat, o experienţă extraordinară a fost când am închiriat un spaţiu la Mitropolia Olteniei, unde mi-am desfăşurat activitatea. Pictam şi sculptam icoane. Cu acea ocazie m-am apropiat de biserică mai mult, am devenit mai credincios. După ani de zile în care am lucrat la Mitropolie, mi-am luat inima-n dinţi şi am deschis un atelier, unde şi acum sculptez alături de soţia mea, care mă ajută, este un fel de asistentă a mea. Mai îmi întinde un lemn, îmi aduce o ustensilă şi, foarte important, vine cu propuneri de modele. M-a susţinut dintotdeauna, fără suportul ei nu ştiu cât aş fi rezistat și împreună am adus o inovaţie în acest domeniu - sculptura în scoarţă. La târgurile de artizani organizate în țară, fiecare meşter expune câte ceva nou. Acestea sunt ocaziile când vedem tot felul de manopere şi astfel de dezvoltăm imaginaţia, devenim mai creativi. Sculptura în scoarţă este mai simplă, pentru că materialul este mai moale, cum ar fi coaja de plop. Pentru sculptură, în general, folosesc lemn de salcâm, de frasin. De mâna mea sunt făcute mai toate troiţele bisericilor din Craiova. Fac iconostase, preoţii mă caută pentru aceste servicii. În maxim o jumătate de oră sculptez o mască în scoarță. Nu îmi ia mult, de aceea nici nu le vând scump. Se cumpără mai mult aceste măşti decât icoanele, Câştigi cât să trăieşti decent, nimeni nu s-a îmbogăţit din sculptură în lemn. Profesioniştii însă nu vor muri niciodată de foame. Nu ştiu de ce unii oameni aleg să cumpere obiecte făcute în serie, în loc să dea un ban în plus şi să ia un lucru de calitate. Sunt un împătimit al călătoriilor, mă bucur enorm când mă întâlnesc cu meşteri pe la târgurile din Bucureşti, Oradea, Piteşti şi Bucureşti. Însă cel mai mult îmi place să îmi petrec timpul alături de familie.
I was born on May 23, 1964, in Greceşti commune, Dolj county. I attended Industrial High School No. 8 and the Popular Art School, Sculpture and Painting section, from Craiova. I am married and have two daughters. I have been painting and sculpting for over 40 years, making masks from tree bark, icons, trowels and furniture for churches. The passion for sculpture brought me financial security and a life partner. I met my wife, Iliana, at the Furniture Factory in Craiova. We were colleagues at work. When a friend introduced us, we instantly fell in love and it didn't take long to decide that we wanted to spend the rest of our lives together. I have the talent for woodworking since I was a small child, when I would gather with my friends and start carving the pieces of wood that we found. We didn't do much, but we practiced until we specialized, and from the age of 17 I was known in my hometown Greceşti for my talent in tracery and ornamental drawing. If for several years I worked with the team in a private workshop, an extraordinary experience was when I rented a space at the Metropolis of Oltenia, where I carried out my activity. We were painting and sculpting icons. On that occasion I got closer to the church, I became more faithful. After years of working at the Metropolis, I took heart and opened a workshop, where I still carve with my wife, who helps me, she is a kind of assistant. He also hands me a piece of wood, brings me a utensil and, very importantly, comes with suggestions for models. She has always supported me, without her support I don't know how long I would have lasted and together we brought an innovation in this field - bark sculpture. At the artisan fairs organized in the country, each craftsman exhibits something new. These are the occasions when we see all kinds of crafts and in this way we develop our imagination, we become more creative. Bark carving is simpler because the material is softer, such as poplar bark. For carving, in general, I use acacia, ash wood. All the tridents of the churches in Craiova are made by my hand. I do iconostasis, priests look for me for these services. In a maximum of half an hour I carve a mask out of the bark. It doesn't take much, that's why I don't sell them expensive either. These masks are bought more than the icons, You earn enough to live decently, nobody got rich from wood carving. Professionals, however, will never starve. I don't know why some people choose to buy mass-produced items instead of paying a little extra and getting a quality thing. I am a travel enthusiast, I am extremely happy when I meet craftsmen at the fairs in Bucharest, Oradea, Pitesti and Bucharest. But most of all I like to spend time with my family.
New Educational Approaches for IT and Entrepreneurial Literacy of Senior Artisans
PROJECT:
2020-1-RO01-KA204-080350
New Educational Approaches for IT and Entrepreneurial Literacy of Senior Artisans
PROJECT:
2020-1-RO01-KA204-080350
L-appoġġ tal-Kummissjoni Ewropea għall-produzzjoni ta’ din il-pubblikazzjoni ma jikkostitwixxix approvazzjoni tal-kontenut, li jirrifletti l-fehmiet tal-awturi biss, u l-Kummissjoni ma tistax tinżamm responsabbli għal kwalunkwe użu li jista’ jsir mill-informazzjoni li tinsab fiha.