„Noi încercăm să nu lăsăm tradiţia să moară” M-am născut pe 28 iunie 1951. Am doi copii, un băiat și o fată. Am urmat Liceul Teoretic "Alexandru Lahovari", secţia uman. Lumea satului în care am trăit m-a format și m-a inspirat. Am realizat prima păpuşă când aveam 12 ani și de atunci pun toată pasiunea și toată dragostea în asta. Era o expoziţie şcolară şi fiecare trebuia să realizeze ceva. Atunci am cusut pentru prima dată o cămaşă şi zăvelci pentru o păpuşă. A fost primul costum popular cusut de mine, era din zona Olteniei. Cos costume populare miniaturale din fiecare toate zonele țării. Costumele sunt realizate manual, cu multă migală, din pânză, ață și dantelă. La portul popular al unei păpuși mici, de mărimea unei palme, lucrez o zi. La cele de dimensiuni mai mari, lucrez în jur de trei zile. Fiecare regiune geografică are propriile costume, redate fidel, iar fotele, iile, maramele şi cojoacele au toate elementele de identificare. Cumpăr păpuşile din plastic din comerţ. După ce le fac costumele, confecționez și cutiile în care le ambalez pentru a le comercializa. Păpuşile lucrate de mine au ajuns în America, în toată Europa şi în Australia. Străinii apreciază costumele noastre populare, pentru că ei nu mai au aceste tradiţii şi sunt uimiţi de ce văd la noi. Lumea e atrasă şi de căluşari, dar şi de ţărăncuţe. Cei care le cumpără ţin la tradiţie, dar aceste păpuşi dau şi un aer mai aparte locuinţelor. Eu am acasă 60 de păpuşi. Copiii se bucură când particip la târguri şi expoziţii, pentru că fiecare păpuşă are povestea sa, pe care le-o spun cu drag. Cea mai mare bucurie o am, însă, când se opresc copiii lângă standul meu, în special fetiţele şi nu se lasă până nu-şi conving părinţii sau bunicii să le facă un cadou. Am vândut odată două păpuşi, un băiat şi o fată îmbrăcaţi în portul popular, unui cuplu format dintr-un român şi o japoneză. Fata era îmbrăcată în costumul tradiţional de mireasă din Oltenia şi sunt fericită că papuşile mele au plăcut atât de mult viitoarei mirese din Japonia. Zăvelcile pe care le port de obicei sunt din anul 1930. Fusta e chiar mai veche. Mărgelele cusute sunt din Elveţia şi Cehia, iar marama e din borangic şi are peste 80 de ani. În acest costum s-a căsătorit mama. Acestea sunt cele mai reprezentative pentru această regiune. În Vâlcea, femeile purtau şi costum cu tulpan, maramă neagră, ori cârpă neagră, cele care erau din zona de munte. Acest port e de fapt în toate zonele în care sunt ciobani. La noi s-a purtat în Voineasa şi Băbeni. Realizez acelaşi costum şi cu pălărie. Din păcate, efortul meșterilor populari nu este răsplătit pe măsură, iar prețurile sunt departe de a reflecta munca și dăruirea creatorului. Dar eu nu o fac pentru bani! Eu cred că dacă aşa reuşesc să duc mai departe tradiţia portului popular, merită!
"We try not to let the tradition die" I was born on June 28, 1951. I have two children, a boy and a girl. I attended the Alexandru Lahovari Theoretical High School, human department. The world of the village where I lived formed and inspired me. I made my first doll when I was 12 years old and since then I put all my passion and all my love into it. It was a school exhibition and everyone had to make something. That's when I sewed a shirt and turbans for a doll for the first time. It was the first popular costume sewn by me, it was from the Oltenia area. I sew miniature folk costumes from every all areas of the country. The costumes are made by hand, with great care, from cloth, thread and lace. At the popular port of a small, palm-sized doll, I work for a day. On the larger ones, I work around three days. Each geographical region has its own costumes, faithfully reproduced, and the armchairs, the iles (shirts), the scarves and the waistcoats have all the identifying elements. I buy the plastic dolls from the trade. After I make their costumes, I also make the boxes in which I package them to sell them. The dolls made by me have reached America, all over Europe and Australia. Foreigners appreciate our folk costumes, because they no longer have these traditions and are amazed by what they see here The world is also attracted to cloisters, but also to peasants. Those who buy them stick to tradition, but these dolls also give a special air to the homes. I have 60 dolls at home. Children are happy when they participate in fairs and exhibitions, because each doll has its own story, which I love to tell them. I have the greatest joy, however, when children stop by my stand, especially little girls, and they don't leave until they convince their parents or grandparents to give them a gift. I once sold two dolls, a boy and a girl dressed in folk costumes, to a couple consisting of a Romanian and a Japanese woman. The girl was dressed in the traditional wedding costume from Oltenia and I am happy that my dolls were liked so much by the bride-to-be from Japan. The loincloths I usually wear are from 1930. The skirt is even older. The sewn beads are from Switzerland and the Czech Republic, and the scarf is made of borangic (silk) and is over 80 years old. My mother got married in this suit. These are the most representative for this region. In Vâlcea, the women also wore a costume with a tulpan, black scarf, or black cloth, those from the mountain area. This port is actually in all areas where there are shepherds. It was carried out in Voineasa and Băbeni. I make the same costume with a hat. Unfortunately, the effort of the folk craftsmen is not adequately rewarded, and the prices are far from reflecting the work and dedication of the creator. But I don't do it for the money! I think that if I manage to carry on the tradition of the popular port, it's worth it!
New Educational Approaches for IT and Entrepreneurial Literacy of Senior Artisans
PROJECT:
2020-1-RO01-KA204-080350
New Educational Approaches for IT and Entrepreneurial Literacy of Senior Artisans
PROJECT:
2020-1-RO01-KA204-080350
Wsparcie Komisji Europejskiej dla produkcji tej publikacji nie stanowi poparcia dla jej treści, która odzwierciedla jedynie poglądy autorów, a Komisja nie może być pociągnięta do odpowiedzialności za jakiekolwiek wykorzystanie zawartych w niej informacji.
